←  Cu Doru prin locuri exotice

Sinapse

»

Fasia Gaza

adso's Photo adso 23 Mar 2006

In 2002, prin vara, am ajuns in fasie.

faceam parte dintr-un convoi sub carte blanche ONU - eram in masini cu numere albe cu cifre negre - singurele care misuna si in israel, si in teritoriile palestiniene.

in israel am mers printre gradini de portocali, grapefruit si alte citrice pana la zid. cred ca cea mai frapanta a fost trecerea de la paradisul artificial evreiesc, la realitatea cruda de acolo. cu 300 de metri inainte de trecere, livezile s-au terminat brusc, si a inceput desertul - rosu, arid.

dupa inca 100 de metri, exact ca la tiviu: carcase de masini calcinate, taburi pe jumate arse, intr-o rana, trei-patru ruine de case.

trecerea prin punct s-a facut prin sicane din parapeti de beton. pe o bucata de cateva sute de metri, zidul era inlocuit de garduri electrificate, cu loc de patrula intre ele, ca sa ii vada bine pe baietii care incearca vreo nefacuta. am fost sfatuiti prieteneste sa nu deschidem geamurile, si, in general sa nu stam prea aproape de geam (masinile aveau toate geamurile innegrite, in afara de parbriz).

ne-am aratat oarecum nelinistiti, si ni s-a spus ca riscul sa dam de vreun fundamentalist infierbantat e mititel, da' nu complet neglijabil. ce usurare... :D

am trecut, rapid. israelienii s-au salutat cu escorta, care a ramas pe loc, si ne-au facut noua semn sa trecem. palestinienii aveau escorta pregatita, au trecut prin dreptul masinilor, au mai deschis ici si colo o portiera... si atat. nu au cerut pasapoarte, nu ne-au dat jos.

daca in israel nu vezi picior de mercedes (cred ca nici nu ai voie sa importi asa ceva, deh masina nemteasca - masina oficiala e volvo), palestinienii, nu tocmai complet nevinovati, numai merturi aveau.

chiar langa zid, (acolo sunt imaginile cu copacul care se continua in graffiti), niste darapanaturi de case, din boltari, locuite - isi mai luau cate o racheta cand rahatelul lovea ventilatorul, da' in general reuseau sa o taie inainte si mureau relativ rar - cam asa a fost povestita istoria de un localnic.

no ase: daca prin israel mersesem pe autostrada si pe drumuri foarte bune, la astia o sosea pe un fir, nu tocmai pristine. au inceput baietii sa o calce - escorta. cei din coloana, aia mai importanti decat noi, erau in niste subaru, cu motoare cat casa, si s-au tinut fara probleme de antemergatori. (ariergarda nu exista).

noi eram sinistrati intr-un microbuz toyota, cam vechiut si submotorizat. soferu' era unu' din cei mai prosti manuitori de covrig pe care i-am vazut. idiotu' vroia sa mearga in ritmul coloanei, accelerand cand accelerau aia si punand frana cand li se inroseau alora stopurile - in loc sa o calce pana in fundul lor - si asa distanta dintre noi si ultimul jip se tot marea.

la un moment dat, la o curba stransa si chiar in periferiile gaza city, unde astia fusesera obligati sa incetineasca, am reusit sa ne apropiem. cand sa reintram practic in coloana, de pe un drum lateral, exact ca in filmele din anii '60, a iesit un tractor care tragea un trailer luuuuuuuuung si care mergea inceeeeeet - si ne-a taiat complet de coloana.

soferu' se cam albise, si ne gandeam: "da' de ce noi?" - nu erau inca la moda rapirile. singura explicatie plauzibila ar fi fost cele 3 sau 4 camere beta din microbuz (erau echipe tv), la vreo 40.000 de coco bucata.
ne uitam oarecum ingrijorati in spate (toti eram foarte calmi, da' nu era unu' sa nu fie kkt pe el in realitate - si nu va pot spune ce autoimprecatii mi se vehiculau prin intelect, ca io nu prea aveam ce cauta acolo si ma milogisem o zi sa fiu inclus pe lista vilegiaturistilor).

a oprit asta, io ii explicam in franceza sa dea un pic inapoi, sa avem macar loc sa intoarcem la o adica, iar ailalti din masina facusera brusc o pasiune pentru luneta - se uitau inapoi, sa vada cu ce blocheaza drumul in partea ailalta.

cum am mult sange rece, imi facusem deja planul: spun orice, fac orice, numa' sa nu ma phoota in cur sau sa ma raceasca subit :D.

in cele din urma tractorul cu trailerul aferent au trecut, drumul s-a eliberat si surpriza... nimeni nu avea nimic cu noi. venisera cativa localnici, da' cand au vazut ca nu avem nimic de distribuit, au plecat usor scarbiti.

gotta go - continuu maine
Quote

Guest_Marty_* 23 Mar 2006

[...]am fost sfatuiti prieteneste sa nu deschidem geamurile[...]

Normal, sa nu intre pe geam vreo musca, vreun glonte, ceva... :complice:
Quote

zitellucia's Photo zitellucia 24 Mar 2006

pe barba profetului! ce cautai acolo? sau ne citesti din revista lumea?
Quote

Dacicuss's Photo Dacicuss 08 Jan 2007

gotta go - continuu maine

mincinosule!
aaa, sau tu te refereai la 24 Martie 2007?!? OK, mai asteptam!Posted Image
Quote

TataBobu's Photo TataBobu 11 Mar 2016

gotta go - continuu maine

 

Adso, crezi ca termini povestea inainte sa se faca 10 ani de pauza intre postari? Nu mai sunt nici macar doo saptamani :d:

Quote

adso's Photo adso 29 Mar 2016

mdeci, ajungem in gaza-city proper. najpa nene, nu erau corturi cum imi inchipuiam eu pe atunci (2002, o poza pe net se dadea jos in 5 minute), ci niste bloace mai scunde de beton, triste rau de tot, inghesuiala, jeg, etc. bulevardul principal era relativ OK, da' ce se vedea in laterale, ferentari-zabrauti.

 

in plus, habar nu aveam unde tre' sa ajungem, prin urmare incepem sa mergem la intamplare. dupa vreo 5 minute, ne-a interceptat o masina 'oficiala', care ne indica pe unde sa o luam. pentru dreapta, scotea pe geam mana pasagerul, pentru stanga - soferul.

 

tipii cu care eram aveau treaba cu arafat, prin urmare am parcat langa complexul 'prezidential' - o viluta destul de draguta, care insa vazuse vremuri mai bune, aproape de plaja. noi am inceput sa o frecam la rece (vorba vine, era o caldura absolut dementa era sfarsit de iunie, sau iulie, nu mai stiu exact) si sa intram in vorba cu 'soldatii' din garda. tipii aveau uniforme extrem de pestrite, in sensul ca la prima vedere pareau relativ la fel, pentru ca erau kaki, da' daca le luai la boabe marunte, nu erau doua piese de echipament identice. cre'ca fiecare se dotase cu ce gasise pe cont propriu, era unu' care avea o centura de 'chinga' pe care scria 'jordanian air force'. toti aveau in schimb ak-uri.

 

am incercat sa intram in 'antecamera', da' era inca si ma zapuseala, asa ca am preferat sa iesim afara la umbra. mai tarziu ne-a spus o tanti de la UN ca aveau aer conditionat doar in sala in care s-au intalnit cu arafat, care era deja pe jumatate mort.

 

tipii erau zambitori si ar fi vorbit, da' vorbeau cam numa' araba. la un moment dat, unu' din nenii din grup a cerut un pic de apa, moment in care unul din 'garzi' s-a dus inauntru si a venit cu un sef de pe acolo, in civil, da' cu autoritate. a zis ala ceva in araba si unu' din ei a scos un hardau cu apa rece in care pluteau sticle de apa plata. se uitau aia cam lung si tipul ne-a lamurit ca era pentru noi, 'special order', da' l-am rugat si le-a dat si soldatilor :d:

 

ne-a cam explicat cum se intampla chestiile pe acolo. am aflat cu stupoare ca totul venea din israel, curentul, utilitatile etc. care dadeau drumu' sau puneau robinetul in functie de chef sau nivelul de tensiune. i-am povestit de patania de pe drum si ne spunea ca lumea era incantata ca eram acolo, ca sigur nu se putea intampla nimic, evreii n-ar fi riscat nimic cat eram in zona. apa pe care o bausem cred ca era iordaniana sau egipteana totusi, avea eticheta doar in araba.

 

momentul zilei a fost cand a aparut un pustiulica oaches, de maximum 10 ani. avea la brau un pistol care ii ajungea pana la genunchi. eu eram convins ca e de jucarie, da' unu' din grup m-a asigurat ca pare foarte real, chestie care mi-a confirmat-o chiar palestinianul care ne-a adus apa. pustiul era fiul nu stiu carui 'chef de guerre' de pe acolo, si prin urmare era mare scula. era incredibil de mojic si impertinent, a inceput sa-i agaseze pe soldati, care ranjeau manzeste, desi era clar ca ii enerva teribil. pustiul era absolut infernal, l-as fi calcat pe cap cu sentimentul ca fac lumii un bine, mai ales ca la momentul respectiv nu aveam plozi. a incercat si cu noi ceva, da' l-a neutralizat arabu'-sef, care, in calitate de sub-chef de guerre avea ceva mai multa autoritate probabil.

 

si acum sunt socat cand ma gandesc la animalutul ala mic caruia animalul de ta-su considera ca tre' sa-i dea pistol ca sa-l faca barbat sau ceva. un start extrem de prost in viata, propagand un model de societate violent si autodistructiv. practic l-a condamnat la esec, pentru ca plodu' habar nu are cum tre' sa arate succesul. cand ai un pistol in mana de la 10 ani, toate definitiile sunt negative.

 

dupa ce s-au incheiat discutiile, am intrat si noi, sa dam mana cu bagatorii de seama din echipa adversa. cum ziceam, eu chiar nu aveam alt rol decat ala de turist embedded, da' am profitat de ocazie. arafat statuse asezat pe un fel de divan. pentru poze, s-a ridicat in picioare, da' il tineau practic de subtiori doi 'bodyguarzi'. mi-am facut si eu poza cu el atunci, da' jegosu' de fotograf nu mi-a dat-o niciodata. oricum, chiar de atunci am avut sentimenul ca-mi fac poza cu un exponat la zoo, m-am simtit chiar jenat, iar tipii din delegatie ne-au spus mai apoi la o bere rece la hotel ca tipul era cvasi-incoerent.

 

cat am palavragit noi acolo, arabu'-sef ne-a spus de plajele din gaza. cand am plecat, ne-a propus sa ne duca sa vedem plaja, chestie pe care am acceptat-o dupa o scurta discutie intre noi si cu soferul. maharii cei mari, in masinile palestiniene au plecat, da' cum noi oricum nu ne puteam tine dupa ei, ne-am tinut dupa masina lu' asta, care ne-a dus la o plaja mai in afara. era lume pe ea, numa' barbati tineri. relativ curat, ma asteptam sa fie mai jeg. plaja intr-adevar, bengoasa rau, lata si cu nisip fin, marea era absolut divina in asfintit. m-as fi bagat in ea cu aplomb, da' nah...

 

ne-am despartit cu strangeri de maini si cu urari de 'mai poftiti pe la noi', chestie relativa... la trecerea in israel, evreii s-au aratat mai suspiciosi, 'da' de ce ati intarziat' 'am stat sa tragem niste cadre de ilustratie etc.', in plus ne-au verificat actele sa se asigure ca suntem aceiasi (aveau lista de dimineata), da' cum eram toti straini, plus UN, ne-au lasat in pace.

 

am ajuns pe intuneric la iarushalaim, unde am dat de aer conditionat si bere rece la 20 de shekeli.

Quote

TataBobu's Photo TataBobu 29 Mar 2016

VV, schimba-ti semnatura. A mers.

Quote